36% dintre noi suntem dispuși să ne implicăm în protejarea mediului și să contribuim la binele comunității, arată Barometrul României Responsabile. Iar această calitate pe care o regăsim mai ales în generațiile mature, poate fi transferată către cele mai tinere, precum generația Z. Studiul arată că suntem interesați consistent de ecologie, dar și de consumarea unui tip de energie din surse regenerabile — concluzii importante pentru construirea unor comportamente mai responsabile față de mediu, la nivel național.
Barometrul României Responsabile (BARES), sau „Studiul celor 4 Românii”, realizat de Cult Research și GRF+, în parteneriat cu EFdeN, prezintă o radiografie a atitudinii atât față de propria noastră viață și stare de bine, cât și față de felul în care ne raportăm la mediu și comunitate.
Studiul introduce și adaptează pentru prima dată în peisajul românesc metodologia Lifestyles of Health and Sustainability (LOHAS), care oferă o segmentare a românilor pe criterii de stil de viață și responsabilitate socială și explorează șase dimensiuni cheie: Sănătate Fizică, Echilibru Psihic, Echilibru Emoțional, Spiritualitate, Conștiință Socială, Ecologie.
În plus, vine și cu o abordare mai aplicată și este o contribuție utilă pentru autorități, instituții de învățământ sau societatea civilă. Totodată îi poate ajuta pe cei din comunitățile de business în ceea ce privește educarea, promovarea de standard ESG și promovarea de produse și servicii ce aduc beneficii mediului și comunității.
La nivel național, Echilibrul Emoțional este în topul priorităților noastre, urmat de Ecologie, Sănătatea Fizică, Echilibrul Psihic, Conștiința Socială și Spiritualitate – adică nivelul de interes pentru conectarea cu o forță mai mare decât sine.
Dacă ne oprim la capitolul Ecologie, cea mai mare așteptare a românilor este ca marile companii să se implice cu adevărat în responsabilitatea față de mediu și să ofere produse și servicii sustenabile și accesibile. La polul opus se află preferința românilor ca propriile lor decizii de cumpărare să fie bazate pe efectul produselor asupra mediului.
Segmentarea BARES a identificat patru grupuri, notează Paul-Ioan Kasprovschi pentru Infoclima, în funcție de diferențele semnificative în cum s-au raportat oamenii cu privire la cele șase dimensiuni cercetate:
Pentru a avea o perspectivă mai aplicată, BARES a investigat atitudinile și comportamentele românilor față de energia responsabilă și echipamentele bazate pe energie mai verde. A fost analizat segmentul prosumatorilor și al celor potențiali (cei care își doresc să devină prosumatori).
Astfel, între actualii prosumatori români — aproximativ 100.000 în România —, 44% sunt Avangardiști, 22% sunt Centrați pe sine, 23% sunt Spectatori sociali, iar 13% sunt Deconectați social.
Motivațiile principale țin de nevoia de economii financiare, de independența energetică, dar și de interesul pentru reducerea amprentei de carbon.
În vecinătatea analizei BARES, o cercetare mai amănunțită în lumea prosumatorilor, Barometrul prosumatorilor din România — coordonată de EFdeN în colaborare cu EnergiaTa și Cult Research — ne oferă și mai multe amănunte despre ce-i va face pe români să investească în energie verde, pe viitor.
Barometrul prosumatorilor din România arată și că principalul motiv care i-ar determina pe români să își asume rolul de prosumator ar fi economiile financiare. Un obiectiv secundar este obținerea independenței financiare.
Aproximativ 2 din 5 dintre potențialii prosumatori cred că ar putea să atingă acest obiectiv într-un interval de 1-2 ani.
*Cea mai populară metodă de finanțare în rândul potențialilor prosumatori este programul AFM (45%), urmată de fondurile proprii (32%).
Barometrul prosumatorilor vine să dezvolte motivațiile de a fi un consumator de energie regenerabilă și potențialul de mărire al acestei comunități, perspectivă detaliată și în analiza BARES.
Cele două, împreună, pot oferi soluții construite pe baze științifice, pentru un viitor mai responsabil și mai respirabil împreună.
Citește și:
Resursele de pe fundul oceanelor | Un pas prea departe pentru TRANZIȚIA verde?
Punctul Nemo, un CIMITIR spațial care poluează Pacificul?
Radiografia POLUĂRII râurilor din România
Plajele litoralului românesc, de la evoluție naturală la lărgire artificială